COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI ȊN BUCOVINA

Această zi o dedicăm vizitării zonei Bucovinei, una dintre cele mai frumoase şi încărcate de spiritualitate zone din România. Aici se află mănăstirile pictate, unice în întreaga lume, ce fac parte din Patrimoniul Mondial Unesco şi care sunt adevarate comori ale spiritualităţii româneşti. Vom vizita cele mai reprezentative dintre acestea. Prima oprire o vom face la Voroneţ, supranumită „Capela Sixtină a Estului”. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai 3 luni și 3 săptămâni, ceea ce constituie un record pentru acea vreme. De mici proporții, cu plan trilobat, având turla cu boltă moldovenească pe naos, biserica face parte dintre puținele monumente de arhitectură religioasă din nordul Moldovei care-și păstrează în mare măsură forma inițială. În anul 1547 mitropolitul Grigore Roșca, văr al lui Petru Rareș a inițiat adăugarea unui pridvor închis, pentru care adoptă o soluție unică, în cadrul căreia arhitectura este vizibil subordonată decorului pictat: peretele de vest al pridvorului este un perete plin fără nici o deschidere, precum și pictarea zidurilor exterioare, din temelie până în streașină, lucrări ce au dat construcției o mare strălucire. Pictura interioară a bisericii datează în cea mai mare parte din timpul lui Ștefan cel Mare, anul 1496. În scenele din altar și din naos artistul a urmărit să redea îndeosebi sensul teologal al imaginilor, realizând un ansamblu solemn, dar cu vădit caracter de monumentalitate. Pictura exterioară a Voronețului, datând din timpul domniei lui Petru Rareș, este realizată la un înalt nivel artistic, fiind socotită drept cel mai reușit ansamblu al artei feudale moldovenești. Figurile biblice din aceste fresce exterioare sunt apropiate de viață, însuflețite, firești. Frescele se disting prin coloritul lor viu, apropiat de cel al naturii înconjurătoare și în care predomină verdele și albastrul, prin compoziția larg desfășurată a diferitelor scene. O notă caracteristică a acestor fresce o constituie și bogata imaginație creatoare a realizatorilor ei, care introduc în compoziție elemente folclorice (spre exemplu arhanghelii care suflă din buciume, instrumente specifice păstorilor de munte). În interiorul bisericii rețin atenția jilțurile și stranele din secolul al XVI-lea (printre altele un jilț domnesc, o adevărată capodoperă a sculpturii în lemn), mormântul mitropolitului Grigore Roșca, din pridvor, mormântul sihastrului Daniil (Daniil Sihastrul), din pronaos. Ajungem la Suceviţa. Tradiția așază pe valea râului Sucevița, între dealuri, o biserică din lemn și o schivnicie de pe la începutul veacului al XVI-lea. Legenda spune că, mai târziu, pentru răscumpărarea a cine știe căror păcate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcții. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea voievodului Petru Șchiopul. Monumentul este în realitate ctitorie comună a familiilor Movileștilor (mari boieri, cărturari și chiar domnitori ai Moldovei și Țării Românești, sec. XVI-XVII). Construit în stilul arhitecturii moldovenești – îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova, edificiul, de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui Ștefan cel Mare, cu pridvorul închis. Notă aparte fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență „muntenești”, ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater (100×104 m) de ziduri înalte (6 m) și groase (3 m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și unul cu paraclis peste gangul intrării (stema Moldovei); se mai află încăperi ale vechii case domnești și beciuri. Arhitectura îmbină elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici din lemn din Moldova. Pictura murală interioară și exterioară este de o mare valoare artistică, fiind o amplă narațiune biblică din Vechiul și Noul Testament. Ultima vizită o vom dedica mănăstirii Moldoviţa. Originea acestei mănăstiri rămâne învăluită în negura vremii, tradiția amintind de existența ei încă din timpul voievozilor Mușatini, care au ocrotit-o. Sub pașnica domnie a lui Alexandru cel Bun, ocrotită și înzestrată de ctitori, mănăstirea a dăinuit până la sfârșitul secolului al XV-lea când, din cauza unei alunecări de teren, s-a prăbușit. Ruinele ei se văd și astăzi, la circa 500 m distanță de actuala mănăstire. Voievodul Petru Rareș, iubitor de artă ca și tatăl său, Ștefan cel Mare, vrând să continue existența Mănăstirii Moldovița, a ales locul puțin mai la șes de vechea biserică a lui Alexandru cel Bun și a construit actuala biserică a Moldoviței în anul 1532, închinând-o aceluiași hram „Buna Vestire”. În aceeași epocă, Domnul împrejmuiește Biserica cu ziduri și turnuri de apărare, dându-i aspectul unei mici fortărețe. Arhitectura bisericii îmbină elemente de artă bizantină și gotică. Ea continuă stilul arhitectonic al mănăstirilor moldovenești, stil cristalizat în epoca lui Ștefan cel Mare. Ctitoria lui Petru Rareș aduce în plus dimensiunile mai mari, tendința de înălțare și de zveltețe. Elemente tipice goticului târziu transilvănean, care pot fi sesizate aici, dovedesc că la construcție au participat și meșteri pietrari din Ardeal. Pictura interioară, realizată la cinci ani după ridicarea bisericii, reprezintă, alături de pictura Mănăstirii Voroneț, un excepțional document artistic al epocii de strălucire spirituală din vremea celor două domnii ale lui Petru Rareș. Tendința de umanizare a figurilor divine și prezența simțămintelor profund omenești în multe din scenele ciclului evanghelic sunt trăsături proprii ale minunatelor fresce de la Moldovița, care și-au păstrat nealterate prospețimea și strălucirea culorilor. La finalul acestei zile revenim la Piatra Neamț mai bogați sufletește.

După micul dejun plecăm către Bucureşti, traversând Moldova către capitală. Vom face un popas pentru a vizita Mausoleul de la Marasesti. Mausoleul a fost ridicat pe locul în care, în vara anului 1917, s-au desfășurat luptele de la Mărășești, soldate cu victoria trupelor române. În confruntările de la Mărășești au pierit 480 de ofițeri și 21.000 de soldați români. Actualmente mausoleul adăpostește rămășițele a 5073 de soldați și ofițeri, în 154 de cripte individuale și 9 cripte comune de pe 18 culoare. Monumentul, printre cele mai importante din Europa, a fost realizat după planurile arhitecților George Cristinel și Constantin Pomponiu (câștigători ai concursului de proiecte și premiați cu 40.000 de lei aur) între anii 1923-1938 și a fost inaugurat în mod oficial pe 18 septembrie 1938. Lucrările au fost demarate la 28 septembrie 1924, în prezența Reginei Maria și a altor personalități ale vremii, și s-au reluat după 12 ani, în 1936. Basoreliefurile „Cupolei Gloriei” au fost realizate de către Cornel Medrea și Ion Jalea și ilustrează diverse momente ale luptelor de la Mărășești. Eduard Săulescu a executat pictura interioară. În anul 1938, cu prilejul inaugurării, a fost emisă o medalie jubiliară, cu diametrul de 60 mm, în trei variante: aur, argint și bronz. Pe aversul medaliei se aflau efigiile regilor Ferdinand I (în dreapta) și Carol al II-lea (în stânga), față în față, iar în mijloc, dedesubt, se afla stema Regatului României. Pe revers, în mijloc, este înfățișat Mausoleul Eroilor de la Mărășești. Ajungem la Bucureşti, la finalul acestei excursii, mai “bogaţi” şi aşteptând cu interes noi aventuri pentru a descoperi alte locuri spectaculoase din România…..

• Supliment SGL: 200 Lei;
• Copil 0-2,99 ani: gratuit;
• Copil 3-11,99 ani: reducere 30%

• Asigurarea storno;
• Taxe şi cheltuieli personale;
• Intrările la obiectivele turistice (Mănăstiri Bucovina – 5 lei fiecare; Mausoleul de la Mărășești: Adulţi – 4 lei; Elevi/Studenţi/Veterani/Persoane cu dizabilităţi – 1 leu; taxele menţionate sunt valabile la momentul publicării programului, iar modificarea acestora este independentă de agenţia de turism)

• Plecările pe acest program se fac din Bucureşti, dimineaţa la ora 08:00, de la Piaţa Victoriei (în dreptul service Aviatorilor);

• Turiştii se vor prezenta la locul de îmbarcare cu cel puţin jumătate de oră mai devreme faţă de ora de plecare menţionată;

• Aşezarea în autocar/microbuz va fi realizată de către ghidul însoţitor conform diagramelor de îmbarcare (în funcţie de ordinea înscrierii turiştilor);

• Deşi se fac toate eforturile pentru a opera tururile aşa cum sunt prezentate, în unele situatii, independente de voinţa noastră, poate fi necesar să facem modificari la traseu sau ordinea obiectivelor din itinerar;
• Numărul minim de participanţi pentru a se putea organiza acest program este de 35 persoane; suplimentul de achitat în cazul unui grup de 20 persoane este de 130 Lei;
• Avansul la inscriere este de 50%.